Natura umană ne păcăleşte fără să ne dăm seama. Omul este făcut să aibă prieteni, să formeze un “GRUP”, să interacţioneze în folosul lui sau al grupului. Ideea de grup se formează în general din oameni care se întâlnesc, în aceeiaşi perioadă si aceiaşi conjuctură socială.
Dorinţa noastră nelimitată de a ne dezvolta ideatic şi moral este de multe ori limitată de unele impulsuri animalice, specifice rasei umane.
Pentru a depăşi acest obstacol devenim sociabili, interacţionăm cu semenii nostrii. Ajuns de partea cealalta a barajului deontologic, omul uită de cei ce l-au ajutat sa formeze un “GRUP”, sa treacă peste limitarea dorinţei de evoluare. Drumul, însă, este lung şi plin de astfel de obligativităţi externe impuse de gandire, conştiinţă, conditie socială şi de impulsurile patrupedice.
Apartenenţa la un astfel de “GRUP” înseamnă defapt să fii UMAN, înseamnă sa fii parte din acel întreg care, odată lovit, va distribui forţa impactului către toti membrii, în mod egal, astfel încât să nu se simtă defapt interesul ascuns al unui membru sau altul.
În tot acest spectacol etic exista şi oameni care încalcă regulile jocului. Sunt persone de la care nu te astepti să subjuge regula moralitatii, nu te astepţi să se metamorfozeze în însusi “GRUPUL” format, nu te astepţi de la ei să apeleze la adjectivitatea umana doar atunci când au nevoie de tine, sau când vor să îi facă un favor cuiva apropiat, sau cuiva iubit, manipulând astfel “GRUPL”.
Ca în orice joc exista castigatori (cei care uita de esenţa grupului) şi pierzatori (esenţa grupului). În general, pierzatorii realizeaza ca au ieşit, sau au fost excluşi, din acest conglomerat de idei şi, aproape instantaneu, realizează “ce colegi au”.
Odată inlăturată o idee din acst TOT, omogenitatea ideatica şi morală a “GRUPULUI” scade şi se simte nevoia integrării pierzătorului în unitatea ÎNTREGULUI. Aici intervine latura parşivă a omului, care, neştiind să îşi recunoască vina, încearcă să cumpere conştiinţa unuia sau altuia, dar tot în ideea reconstrucţiei “GRUPULUI”, de care mai tarziu, probabil se va refolosi. Să apelezi la astfel de tertipuri este, dacă nu înjositor, atunci sigur umilitor, iar oamenii vor reacţiona instantaneu la încercarea ta de a-ţi prostitua conştiinţa, de a deveni dependent de prostie şi independent de umanitate.
Dorinţa noastră nelimitată de a ne dezvolta ideatic şi moral este de multe ori limitată de unele impulsuri animalice, specifice rasei umane.
Pentru a depăşi acest obstacol devenim sociabili, interacţionăm cu semenii nostrii. Ajuns de partea cealalta a barajului deontologic, omul uită de cei ce l-au ajutat sa formeze un “GRUP”, sa treacă peste limitarea dorinţei de evoluare. Drumul, însă, este lung şi plin de astfel de obligativităţi externe impuse de gandire, conştiinţă, conditie socială şi de impulsurile patrupedice.
Apartenenţa la un astfel de “GRUP” înseamnă defapt să fii UMAN, înseamnă sa fii parte din acel întreg care, odată lovit, va distribui forţa impactului către toti membrii, în mod egal, astfel încât să nu se simtă defapt interesul ascuns al unui membru sau altul.
În tot acest spectacol etic exista şi oameni care încalcă regulile jocului. Sunt persone de la care nu te astepti să subjuge regula moralitatii, nu te astepţi să se metamorfozeze în însusi “GRUPUL” format, nu te astepţi de la ei să apeleze la adjectivitatea umana doar atunci când au nevoie de tine, sau când vor să îi facă un favor cuiva apropiat, sau cuiva iubit, manipulând astfel “GRUPL”.
Ca în orice joc exista castigatori (cei care uita de esenţa grupului) şi pierzatori (esenţa grupului). În general, pierzatorii realizeaza ca au ieşit, sau au fost excluşi, din acest conglomerat de idei şi, aproape instantaneu, realizează “ce colegi au”.
Odată inlăturată o idee din acst TOT, omogenitatea ideatica şi morală a “GRUPULUI” scade şi se simte nevoia integrării pierzătorului în unitatea ÎNTREGULUI. Aici intervine latura parşivă a omului, care, neştiind să îşi recunoască vina, încearcă să cumpere conştiinţa unuia sau altuia, dar tot în ideea reconstrucţiei “GRUPULUI”, de care mai tarziu, probabil se va refolosi. Să apelezi la astfel de tertipuri este, dacă nu înjositor, atunci sigur umilitor, iar oamenii vor reacţiona instantaneu la încercarea ta de a-ţi prostitua conştiinţa, de a deveni dependent de prostie şi independent de umanitate.
No comments:
Post a Comment
Atacul cu idei :