Showing posts with label Nature. Show all posts
Showing posts with label Nature. Show all posts
Saturday, August 22, 2015
Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) V
Croitorul alpin
Statut conform UICN: Specie în stare critică. Critically Endangered (CR).
Caracterizarea imago: Corpul prezintă o pubescenţă de fond deasă, culcată, fină şi scurtă, de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Articolele antenale 3-6 au câte o tufă apicală de peri lungi, deşi, negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum şi câte un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginală a discului; există în general o pată catifelată, neagră, semicirculară, situată median la marginea anterioară a pronotului. La forma tipică elitrele sunt de regulă granulate puternic la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmediană, câte o pată posthumerală mare şi câte una anteapicală mică, fiecare din aceste elemente fiind mărginite cu pubescenţă colorată deschis. Lungimea corpului este 15-38 mm.
Habitat: Trăieşte în complexul climatic al fagului şi coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele bătrâne.
Biologie şi ecologie: Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează circa 2-3 ani. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară în decursul perioadei iunie-septembrie.
Areal: Arealul speciei cuprinde Europa Centrală şi Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria, Israel.
Măsuri de protecţie şi conservare: Iniţierea unui program de conservare a speciei; conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (făgetele bătrâne); interzicerea colectării speciei de către colecţionari. Specia este inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia.
Friday, August 21, 2015
Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) IV
Croitorul alpin
Statut conform UICN: Specie în stare critică. Critically Endangered (CR).
Caracterizarea imago: Corpul prezintă o pubescenţă de fond deasă, culcată, fină şi scurtă, de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Articolele antenale 3-6 au câte o tufă apicală de peri lungi, deşi, negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum şi câte un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginală a discului; există în general o pată catifelată, neagră, semicirculară, situată median la marginea anterioară a pronotului. La forma tipică elitrele sunt de regulă granulate puternic la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmediană, câte o pată posthumerală mare şi câte una anteapicală mică, fiecare din aceste elemente fiind mărginite cu pubescenţă colorată deschis. Lungimea corpului este 15-38 mm.
Habitat: Trăieşte în complexul climatic al fagului şi coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele bătrâne.
Biologie şi ecologie: Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează circa 2-3 ani. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară în decursul perioadei iunie-septembrie.
Areal: Arealul speciei cuprinde Europa Centrală şi Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria, Israel.
Măsuri de protecţie şi conservare: Iniţierea unui program de conservare a speciei; conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (făgetele bătrâne); interzicerea colectării speciei de către colecţionari. Specia este inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia.
Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) III
Croitorul alpin
Statut conform UICN: Specie în stare critică. Critically Endangered (CR).
Caracterizarea imago: Corpul prezintă o pubescenţă de fond deasă, culcată, fină şi scurtă, de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Articolele antenale 3-6 au câte o tufă apicală de peri lungi, deşi, negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum şi câte un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginală a discului; există în general o pată catifelată, neagră, semicirculară, situată median la marginea anterioară a pronotului. La forma tipică elitrele sunt de regulă granulate puternic la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmediană, câte o pată posthumerală mare şi câte una anteapicală mică, fiecare din aceste elemente fiind mărginite cu pubescenţă colorată deschis. Lungimea corpului este 15-38 mm.
Habitat: Trăieşte în complexul climatic al fagului şi coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele bătrâne.
Biologie şi ecologie: Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează circa 2-3 ani. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară în decursul perioadei iunie-septembrie.
Areal: Arealul speciei cuprinde Europa Centrală şi Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria, Israel.
Măsuri de protecţie şi conservare: Iniţierea unui program de conservare a speciei; conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (făgetele bătrâne); interzicerea colectării speciei de către colecţionari. Specia este inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia.
Thursday, August 20, 2015
Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) II
Statut conform UICN: Specie în stare critică. Critically Endangered (CR).
Caracterizarea imago: Corpul prezintă o pubescenţă de fond deasă, culcată, fină şi scurtă, de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Articolele antenale 3-6 au câte o tufă apicală de peri lungi, deşi, negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum şi câte un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginală a discului; există în general o pată catifelată, neagră, semicirculară, situată median la marginea anterioară a pronotului. La forma tipică elitrele sunt de regulă granulate puternic la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmediană, câte o pată posthumerală mare şi câte una anteapicală mică, fiecare din aceste elemente fiind mărginite cu pubescenţă colorată deschis. Lungimea corpului este 15-38 mm.
Habitat: Trăieşte în complexul climatic al fagului şi coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele bătrâne.
Biologie şi ecologie: Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează circa 2-3 ani. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară în decursul perioadei iunie-septembrie.
Areal: Arealul speciei cuprinde Europa Centrală şi Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria, Israel.
Măsuri de protecţie şi conservare: Iniţierea unui program de conservare a speciei; conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (făgetele bătrâne); interzicerea colectării speciei de către colecţionari. Specia este inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia.
Rosalia alpina (Linnaeus, 1758) I
Croitorul alpin
Statut conform UICN: Specie în stare critică. Critically Endangered (CR).
Caracterizarea imago: Corpul prezintă o pubescenţă de fond deasă, culcată, fină şi scurtă, de culoare cenuşie-albăstrie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Articolele antenale 3-6 au câte o tufă apicală de peri lungi, deşi, negri. Pronotul prezintă câte un dinte lateral, puternic, îndreptat în sus, precum şi câte un tubercul obtuz, situat postmedian la partea marginală a discului; există în general o pată catifelată, neagră, semicirculară, situată median la marginea anterioară a pronotului. La forma tipică elitrele sunt de regulă granulate puternic la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmediană, câte o pată posthumerală mare şi câte una anteapicală mică, fiecare din aceste elemente fiind mărginite cu pubescenţă colorată deschis. Lungimea corpului este 15-38 mm.
Habitat: Trăieşte în complexul climatic al fagului şi coniferelor, mai rar în cel al stejarului, preferând în special făgetele bătrâne.
Biologie şi ecologie: Perioada de dezvoltare (de la ou până la adult) durează circa 2-3 ani. Femela depune ouăle în crăpăturile sau rănile scoarţei. Larvele se dezvoltă în lemnul fagilor bătrâni (Fagus sylvatica, F. orientalis). Adulţii sunt activi în zilele însorite şi zboară în decursul perioadei iunie-septembrie.
Areal: Arealul speciei cuprinde Europa Centrală şi Meridională, Caucazul, Transcaucazia, Crimeea, Turcia de Nord-Est, Siria, Israel.
Măsuri de protecţie şi conservare: Iniţierea unui program de conservare a speciei; conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici (făgetele bătrâne); interzicerea colectării speciei de către colecţionari. Specia este inclusă în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi ameninţată cu dispariţia.
Informatii : Pro Natura
Subscribe to:
Posts (Atom)