Wednesday, December 14, 2011

Autoportret

No words @ Carmen

36 comments:

  1. foarte reusit:). interesanta ideea de injumatatire...

    ReplyDelete
  2. faina idee...
    imi place ochiul din partea cenusie :)

    ReplyDelete
  3. Te salut, Costin! O fotografie foarte reusita! Felicitari artistului:)

    ReplyDelete
  4. Asta am devenit? O imagine scindată între un zero aparent mic şi unu aparent mare?

    ReplyDelete
  5. Un ochi îţi râde şi altul îţi plânge. De ce oare? că doar nu ai pentru ce regreta anul care trece, în afara faptului că vei mai duce o povară pe umeri. Dar încă eşti tânăr. După 90 de ani se simt bătrâneţile.

    ReplyDelete
  6. O imagine care îmi place și i-aș zice „între două lumi”!
    Frumoasă ideea!

    ReplyDelete
  7. O imagine, de-a dreptul şi de-a stângul, cuceritoare!

    ReplyDelete
  8. interesanta compozitie.. bravo

    ReplyDelete
  9. cand privim viata in gri, cand o vedem colorata...

    ReplyDelete
  10. ai uitat sa zambesti cand ai facut poza. si ochii iti sunt tristi. parca iti adaugi ani la varsta tanara pe care o ai. zambeste!

    ReplyDelete
  11. ups! ai scos ochelarii din toc si ai pus la loc privirea...fain de tot...si imi vin in minte cuvintele dintr-o reclama...si ochii...ochii sunt ai tai...

    chiar asa...ochii sunt ai tai?!

    ReplyDelete
  12. Până la urmă nu-mi dau seama dacă eşti sau nu supărat din cauza iPhone-ului. :)
    Interesantă idee! Ar merge la o reclamă.

    ReplyDelete
  13. interesantă idee; două lumi una în alb-negru, alta în culori; tu în care te regăseşti?

    ReplyDelete
  14. o dualitate foarte fain gândită:)

    ReplyDelete
  15. Interesanta idee! Interpretarea mea? Costin Comba optimistul si acelas... pesimist! Felicitari pentru realizare!

    ReplyDelete
  16. Indraznesc sa spun ca e o fotografie artistica. Cel putin ochii, cel de pe color e ...alb-negru, iar cel din zona acromatica prinde nuante complementare cu fondul colorat! Buna idee, o reusita! Happy WW! :)

    ReplyDelete
  17. Costin, esti foarte serios. Autoportret semifreddo ...

    ReplyDelete
  18. Foarte interesanta ideea! :)
    Seara placuta!

    ReplyDelete
  19. Frumoasă compoziţie, dar foarte trist modelul...

    ReplyDelete
  20. arati obosit...iti zic si eu ce-mi zice si mie tata de ani de zile, "ai grija de tine"

    ReplyDelete
  21. @ anastasia: din fericire, (cel putin in acest caz, desi posibil, din cauza numelui, nu numai), exagerezi

    ReplyDelete
  22. @ Diverse + Alice Georgiana: sper ca sunteti prietene/asociati si nu rivale/rivali, ca ar fi, dupa parerea mea, chiar posibil util social Romaniei din acest moment

    ReplyDelete
  23. @ restul: va rog sa nu va simtiti ignorati/neglijati, e din cauza ca mi-a fost mie lene sa dau scroll mai sus, si/sau sa revin

    ReplyDelete
  24. Nu cred ca mai trebuie sa vorbim ci doar sa privim

    ReplyDelete
  25. Vaiii... dar ce ochi rosu lupule!! :)) Vezi ca oamenii te cred bucatar mare la mine pe blog...

    ReplyDelete
  26. Pink eye (conjunctivita) poate fi o boala contagioasa, daca este cauzata de virusuri sau bacterii, de exemplu Chlamydia sau Gonococul. Alte posibile cazuri de ochi rosii, insa simetrice, nu ca aici, ar include si fumatul de marijuana.

    ReplyDelete
  27. Un portret conceput inteligent și artistic în același timp. Nu suntem toți și zi și noapte, și vară și iarnă, și yin și yang... ?
    Iar mie ochii mi se par obosiți, nu triști. Se explică prin solicitările profesiunii, nu prin elucubrațiile privind conjunctivita...
    Să ai un weekend odihnitor !
    * Ai un ping la ARTE, vino să te relaxezi !

    ReplyDelete
  28. Foarte interesanta si creativa :)

    ReplyDelete
  29. @ Zina; doar doresc sa remarc ca si eu am estimat din prima, la fel ca tine, undeva mai sus ca ochii respectivi arata de nivel obosit, nu trist. Chestia ulterioara re conjunctivita era doar un attempt de educatie publica generala la care nu ma pot abtine uneori sa particip, desi STIU ca nu am experienta de educator de nici un fel, si ca, in mod etic, ar trebui sa evit sa fac asa ceva la nivel de Internet...dar efectiv, uneori nu ma pot abtine, mai ales off-serviciu, oricat de coinstincios as fi eu re auto-cenzura re exprimat in public, (mai ales ca si profesional am uneori indatoriri cat se poate de concrete si oficiale legate de activitati cat se poate de utile si concrete de cenzura REALA, mai ales legate de domeniul artistic al altor oameni creativi-creatori chiar profesionisti, si ar trebui sa stiu mai bine. Da, eu sunt chiar ala care trage cu tusul negru peste ce e voie sa apara tiparit in public pe undeva. Asta e, primesc bani grei pt asa ceva, dar inca am anumite sentimente de remuscare si vinovatie umana in legatura ca particip si eu la astfel de activitati, si inca in mod organizat expert-birocratic, de loc amator. Sorry, inca o data. E destul de stresant sa fii cenzor intr-o societate democratica cu drept de libera exprimare, mai ales pt artisti. Efectiv am momente la serviciu cand ma simt sadic fata de diversi artisti care chiar nu doresc decat sa se exprime public la nivel artistic, si eu sunt ala cu puterea si chiar cu indatorirea profesionala de a trage cu tusul negru peste semnele lor. ESTE o munca destul de stresanta, si solicitanta, mai ales intr-o societate democratica cu mare grija pt drepturile omului cum este cea norvegiana. Ar fi fost MULT mai usor de efectuat in Romania sau in SUA, de exemplu..aici chiar trebuie sa aleg tusuri de diverse culori pt a cenzura, nu e permis doar simplul negru clasic, dintr-o gramada de motive de quality assurance si double chesks and balances, ca sa nu le fie incalcate drepturile artistilor ca sunt oameni si ei...desi, in mod practic, folosirea culorilor pt cenzura depinde mai ales NU de vreo ierarhizare calitativ diferentiata, dar TOT de resurse, de ex. daca a avut timpo secretarul sa puna in cosulet in ziua respectiva si cariocile colorate roz sau bleu, in loc de doar negru clasic.)

    ReplyDelete
  30. @ Zina + restul inca o data, (ca chiar ma simt impulsionat si notivat sa-mi afirm si eu prezenta si sa am voie sa-mi spun si eu parerile inca si in lb. romana):

    chiar daca poate eu nu am exprimari de tip critic clasic fie amator fie profesionist fata de diverse opere de arta, mie chiar imi place uneori, la nivel de hobby personal sa vizitez anumite miuzee, sa inspectez anumite opere artistice, sa reflectez la munca cenzorilor din acele vreme respective care au avut si ei o oarecare contributie la ce a aparut public sau nu din diversele productii artistice de orice fel din lume de-a lungul istoriei.

    DE CE sa nu am si eu dreptul la astfel de pareri in public, chiar daca poate nu sunt politically correct, sau chiar daca vin din punctul de vedere al unui om care chiar lucreaza ca functionar birocrat si are indatoriri reale cat se poate de concrete aproape zilnice de serviciu legat de activitate de CENZURA, din aia chiar mai REA si chiar cu posibil impact pt oameni reali cu inclinatii artistice decat la nivel de tip simplu CNA...

    ...DE CE sa trebuiasca MEREU sa ma port cu manusi supra gentile fata de artisti doar pt ca ei sunt in general considerati mai vulnerabili decat altii..cand STIM cu totii ca e vorba de urmat legi SERIOASE legate de CENZURA...chiar si in cele mai democratice posibile societati din lume ?

    DE CE sa nu aiba si cenzorii profesionisti drept la de-stress si exprimare in public, mai ales off-serviciu, daca nu e ceva direct pertinent vreunui domeniu direct legat de nivel de posibil secret de stat, care STIM cu totii ca trebuie totusi pastrat cat de cat in orice tara am trai si pt orice sistem politic sau guvern din lume am lucra, si oricui i-am fi jurat loialitate re pastrarea secretului de stat ?

    Chiar in halul asta de profesionisti trebuie sa ne mentinem tot timpul, chiar si la nivel de simpla functie comun larg raspandita in zilele noastre de Smiley ? CE NAIBA ? Ca doar si pana dl. Le Carre ne-a dat culoare verde la posibila libertate de exprimare de nivel literar re stressurile reale ale functionarilor obisnuiti reali angajati in diverse activitati de preluat, evaluat, estimat, si utilizat informatii. Chiar daca NU avem talentul literar al dansului. Chiar daca nu avem nici macar veleitati de scriitori ca dansul, si doar dorim sa ne exprimam la nivel de total off-serviciu si de nivel de de-stress personal re. diverse opere de arta expuse public.

    Sorry pt ininteligibilitate, sunt real intoxicat cu alcool real in clipa asta, si stiu ca ar trebui sa ma abtin...dar uneori CHIAR ca nu ma pot abtine...si asta arata cat de incompetent si de stressat sunt de jobul meu cat se poate de real de adevarat birocrat...nu din ala din filme a la Brazil sau povesti a la 1984 sau Our Traitor, dar chiar REAL, cat se poate de real. Sorry..sorry general. Sper sa nu fiu chiar dat afara de la serviciu, desi in Norvegia in general exista toleranta mai mare pt incompetente profesionale de nivelul meu decat ar exista la nivel de Romania sau SUA...din pacate, chiar cu posibile consecinte adverse pt securitate de oameni reali, trebuie sa raportez.

    ReplyDelete
  31. Buenos trabajos Costin, saludos

    ReplyDelete

Atacul cu idei :